Home » D:News » Ce păţeşte creierul nostru atunci când avem o dietă săracă în carbohidraţi?

Ce păţeşte creierul nostru atunci când avem o dietă săracă în carbohidraţi?

Ce păţeşte creierul nostru atunci când avem o dietă săracă în carbohidraţi?
Publicat: 14.11.2013
Dietele sărace în carbohidraţi, în care carbohidraţii constituie înte 5% şi 30% din totalul caloriilor consumate într-o zi (aproximativ 25-150 de grame zilnic), sunt la modă în prezent. Pentru multe persoane, aceste diete reprezintă un stimul eficace de pierdere a greutăţii şi de îmbunătăţire a sănătăţii. Totuşi, aceste diete ar putea avea un cost neprevăzut.

Din cauza modului în care funcţionează creierul uman, dietele sărace în carbohidraţi ar putea afecta abilitatea cognitivă. Pentru a înţelege dacă o dietă săracă în carbohidraţi ne face mai lenţi la minte, trebuie să înţelegem mai întâi cum funcţionează creierul.

Atunci când este observat în afara craniului, creierul uman pare nemişcat, însă atunci când funcţionează, el este o maşinărie biologică extraordinară. Creierul creează o „furtună electrică” în care 86 de miliarde de neuroni se activează aproape non-stop pentru a crea mozaicul de gânduri, emoţii şi imagini mentale ce poartă laolaltă numele de „minte”. Întreaga operaţiune consumă foarte multă energie, aproximativ 250-300 de calorii pe zi, adică 20%-25% din consumul de bază de energie al unui om.

În ceea ce priveşte alimentele, creierul este un consumator mofturos. La fel ca un copil ce pofteşte dulciuri, creierul preferă molecule simple de zahăr – mai exact, glucoză – iar atunci când creierul nu obţine glucoză, devine ursuz şi distrat. Deoarece corpul creează glucoză cel mai uşor prin metabolizarea carbohidraţilor, devine plauzibilă ipoteza conform căreia limitarea consumului de carbohidraţi afectează funcţionarea cognitivă.

Atunci când consumăm diete sărace în carbohidraţi pe termen scurt, acest lucru este adevărat. Într-un studiu efectuat în 2008, psihologii au pus 19 femei să urmeze timp de 28 de zile fie o dietă săracă în carbohidraţi, fie o dietă săracă în calorii, dar bogată în carbohidraţi. De-a lungul studiului, cercetătorii au testat în mod repetat memoria, timpul de reacţie şi vigilenţa participanţilor. Participanţii la studiu ce urmau o dietă săracă în carbohidraţi erau mai vigilenţi, însă prezentau un timp de reacţie mai slab şi o memorie vizualo-spaţială redusă.

„Creierul are nevoie de glucoză pentru energie, iar dietele sărace în carbohidraţi pot fi dăunătoare învăţatului, memoriei şi gânditului”, a explicat Holly A. Taylor, coordonatorul studiului şi totodată profesor de psihologie la Universitatea Tufts.

Dar ceea ce este valabil pe termen scurt nu este neapărat valabil pe termen lung. Deşi creierul preferă să folosească glucoza, după aproximativ aproximativ patru zile de deprivare de carbohidraţi creierul îşi satisface aproximativ 70% din „foame” cu corpi cetonici, resturile ce apar atunci când acizii graşi sunt descompuşi de ficaţi. Majoritatea studiilor sugerează că, după câteva săptămâni de acomodare, creierul poate funcţiona destul de eficient cu acest combustibil.

De fapt, cercetătorii au arătat că dietele sărace în carbohidraţi pot aduce îmbunătăţiri în funcţionarea cognitivă atât la oamenii vârstnici cât şi la şobolani, în comparaţie cu dietele tradiţionale . „Atunci când schimbăm principalul combustibil al creierului din glucoză în corpi cetonici, schimbăm modul de gestionare al amino acizilor. Acest lucru reduce nivelul de glutamat din creier, un aminoacid şi neurotransmiţător care poate fi dăunător în cantităţi excesive. Mai puţin glutamat duce la un risc mai mic de atac cerebral şi un mediu mai sănătos pentru recuperarea şi repararea neuronală”, scrie psihiatrul Emily Deans în Psychology Today.

La adulţi, dietele sărace în carbohidraţi nu au efecte cognitive adverse pe termen lung. Un studiu amplu, desfăşurat de-a lungul unui an şi publicat în 2009 în Archives of Internal Medicine nu a identificat nicio diferenţă în funcţionarea cognitivă a subiecţilor care consumau o dietă de slăbit săracă în carbohidraţi şi cea a subiecţilor care urmau dietă de slăbit bogată în carbohidraţi. Ambele grupuri s-au bucurat de îmbunătăţiri ale memoriei funcţionale şi ale vitezei de procesare, un rezultat ce putea fi atribuit scăderii în greutate.

Adulţii în vârstă şi de vârstă mijlocie nu sunt afectaţi de dietele sărace în carbohidraţi, însă care este situaţia la copii şi adolescenţi? Dat fiind că au creierul încă în faza de dezvoltare, ar trebui să consume astfel de diete? Aici, din cauza faptului că nu există date pe termen lung, lucrurile sunt mai neclare, însă un studiu publicat în 2004 a identificat un rezultat tulburător în ceea ce priveşte dietele sărace în carbohidraţi. În cercetarea publicată în Pediatric Research, oamenii de ştiinţă relatau că şobolanii tineri hrăniţi cu diete sărace în carbohidraţi creşteau mai puţin în greutate decât şobolanii de aceeaşi vârstă ce beneficiau de o dietă normală (lucru ce nu este neapărat sănătos în timpul dezvoltării). Mai mult, memoria şi capacitatea de învăţare vizualo-spaţială erau semnificativ afectate, iar dezvoltarea cerebrală era la rândul său afectat.

Aşadar, adulţii care doresc să slăbească ar putea beneficia atât ca greutate, cât şi ca cogniţie în urma unei diete sărace în carbohidraţi, însă persoanele ce au creierele încă în faza de dezvoltare ar trebui, cel mai probabil, să se ferească de aceste diete.

Sursa: RealClearScience

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce alegerile din SUA au loc mereu marțea?
De ce alegerile din SUA au loc mereu marțea?
Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord
Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord
Educația, ocupația și averea influențează riscul de deteriorare cognitivă
Educația, ocupația și averea influențează riscul de deteriorare cognitivă
Test de cultură generală. Cât cântărește atmosfera Pământului?
Test de cultură generală. Cât cântărește atmosfera Pământului?
Invenția neobișnuită care extrage CO2 din atmosferă și îl transformă în combustibil
Invenția neobișnuită care extrage CO2 din atmosferă și îl transformă în combustibil
Motivul pentru care autoritățile suedeze anulează proiectele eoliene din Marea Baltică
Motivul pentru care autoritățile suedeze anulează proiectele eoliene din Marea Baltică
Cum s-a vândut comuniştilor masonul şi marele scriitor Sadoveanu. Apoi a asistat impasibil la închiderea în puşcării „a fraţilor săi”
Cum s-a vândut comuniştilor masonul şi marele scriitor Sadoveanu. Apoi a asistat impasibil la închiderea în puşcării ...
Universitățile din Anglia cresc taxele pentru studenți pentru prima oară în aproape un deceniu
Universitățile din Anglia cresc taxele pentru studenți pentru prima oară în aproape un deceniu
Cum explică oamenii de știință legătura dintre depresie și temperatura corpului?
Cum explică oamenii de știință legătura dintre depresie și temperatura corpului?
Ucraina acuză Google că ar fi dezvăluit poziția unor obiective militare
Ucraina acuză Google că ar fi dezvăluit poziția unor obiective militare
Un nou tratament promițător pentru cel mai mortal tip de cancer cerebral
Un nou tratament promițător pentru cel mai mortal tip de cancer cerebral
Un fizician susține că un alt univers ar fi existat înainte de Big Bang
Un fizician susține că un alt univers ar fi existat înainte de Big Bang
Quincy Jones, omul care știut să facă totul mai bine decât oricine altcineva din divertisment. Producătorul lui Michael Jackson și al lui Frank Sinatra
Quincy Jones, omul care știut să facă totul mai bine decât oricine altcineva din divertisment. Producătorul lui Michael ...
Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât s-a crezut până acum
Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât s-a crezut până acum
DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
Sarcina poate trezi virusuri străvechi din ADN
Sarcina poate trezi virusuri străvechi din ADN
Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu și cafea” | Altceva cu Adrian Artene
Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu și cafea” ...
Știai că gustul mâncării depinde de cum este tăiată?
Știai că gustul mâncării depinde de cum este tăiată?